Arogantii!! Au crezut ca ne invata minte. Am fost doar prea plini de noi de la bun inceput. "Nu puteti sa faceti numai ce vreti!", ne-au spus, "nu pentru asta ati fost construiti!".
Iar noi am ras ironic, un dinte in minus, unul in plus, un deget lipsa cu doua mai departe de unde trebuiau sa fie in mod normal.
Idiotii!! Au vrut sa se razbune pentru ca nu sunt nici jumatate din jumatatea care eram noi dupa ce au invatat cum sa ne ucida.
Sa radem, asadar, pentru ca inca alergam dupa bucatile lipsa din noi, inca ne probam sa vedem cum ne-ar sta unul in pielea altuia. Continuam sa cautam inima care statea in spatiul gol din piept, piciorul de aceeasi lungime cu cel pe care il avem deja.
Unii se satura de cautat si raman ciunti toata viata. Se prefera asa, se multumesc asa, se peticesc ei si ajung sa-si spuna,convinsi, ca de fapt le sta teribil de bine. Uita ca orice cusatura se vede, orice sta nelalocul lui sare in ochii celor care stiu sa priveasca.
Stai drept! Drepti! Indreapta-te! Fa-te simetric! De la spate, din fata, marginile sa fie fara colturi, te rog! Fii perfect! Cauta-te pana te gasesti! Lipeste-te! Slefuieste-te!
Nu renunta, te rog, nu renunta! Mergi inainte si priveste inapoi cu coada ochiului. Cine trebuie sa vada, vede. Cine simte cum arde ceafa, stie sa se intoarca si sa priveasca fix. Sa nu iti tremure vocea cand zbori, ca sa nu te dezechilibrezi, te rog. Sa nu iti fie frica de schimbare doar pentru ca esti obisnuit sa te cosi. Sa tintesti naiv spre stele si sa vorbesti cu Luna in fiecare noapte. Nu uita sa visezi, te rog. E sigurul lucru pe care nu ni l-au luat, pe care nu stiu sa il controleze.
Ea a primit un set de aripi de la un prieten. Si El a primit inapoi ceva ce credea ca a pierdut. Sa zambim, deci, prietene, pentru ca am mai castigat ceva!
Stai drept, ti-am spus! Inca nu esti gata. Dar iti sta delicios de bine cu privirea asta noua. Acum stii mai mult ca ieri! Si fara regrete, te rog, intotdeauna... fara regrete.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu