vineri, 17 februarie 2012

Semne de Cer Senin.

Te-ai trezit si in dimineata asta cu aceleasi ganduri. Pare ca nu te mai parasesc, ca s-au cuibarit acolo, intre rafturile din capul tau, si imbatranesc odata cu tine. Nu sunt zeci..sunt sute..se plimba de colo colo in anomalia ce pare a fi viata ta.
Ai plecat in graba, fara sa te uiti in urma, gandindu-te ca o sa te intorci in acelasi loc asa ca nu are sens niciodata sa faci ordine. Mama e in bucatarie, tata priveste pe geam. Poate el a inteles mai bine ca nu are ce altceva sa faca. In drumul tau ai intalnit iar oameni. Fete prietenoase sau ursuze, cunoscute sau straine. Ai stat de vorba cu fiecare in parte, intr-un schimb de cuvinte ce par iesite din interiorul altei persoane. Mintea zboara spre aceleasi idei, gura arunca cuvintele ce pareau dinainte pregatite pentru fiecare individ: "fac bine, la munca, tu?","sigur, vorbim.", "si "x" ce mai face? nu ne-am mai intalnit demult", "eh! .munca.. nu mai timp de nimic..".
Ai ajuns in alt loc,  din care ai plecat acum cateva secunde, pare-se, ca sa faci aceleasi lucruri ca ieri, ca acum un an, ca poimaine. Mai zambesti ocazional, uneori de complezenta, alteori din suflet..nu esti singur asa ca merita o imbratisare pentru a sarbatori aceasta idee fericita.
In linistea din aglomeratie, cand toti se uita dar nimeni nu priveste, cand toti aud dar nimeni nu asculta, ai timp sa te mai gandesti putin. Ti se pare ca faci asta tot timpul, nu? Cateodata e de-a dreptul inutil, alteori pare singurul lucru care iti este permis, asa ca te agati de el ca de ultima picatura din paharul de bere, de acum gol.
Trebuie sa ajungi acasa iar, singur sau nu, sa-ti dai jos toate mastile si sa le pui la locul loc. Patul nefacut pare mai primitor acum, rece si suparat de plecarea ta brusca, dar bucuros sa te primeasca inapoi. Stie ca o sa te intorci mereu, asa ca supararea a ajuns un reflex amuzant, pana si pentru el.
Adormi brusc, obosit, spunandu-ti la nesfarsit ca maine o sa fie altfel. Spune asta, sa spui asta in fiecare zi..iar atunci cand o sa se intample (caci o sa se intample) gandurile vechi o sa fie inlocuite de altele noi, pregatite sa iti impanzeasca existenta ce va sa vina. Nu o sa se razboiasca intre ele, doar o sa isi ia locul unul altuia, potrivit legilor firii, ca sa iti dea motiv sa te ridici din locul amortelii si sa iti intinzi iar aripile peste lume. Si o sa zbori, ca sa te numeasca iar stapan peste ceea ce stiai ca trebuie sa fii.






Vin semne de cer senin, asa sa stii.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu