Zile Cu Metroul

            "Dimineata. Aglomerat. Metrou. Scaun liber. Baba nebuna care ma impinge sa se aseze pe el. Nu-i nimic. Am gasit altul. Reglez sonorul mp3-ului si astept. A ajuns. Dupa 3 statii. Il vad, si astazi ma decid sa fiu rea. Il fixez si imi sclipesc ochii de ganduri perverse. Mai bine nu ma mai uit la el putin, poate ma citeste."

                E povestea fiecarei zile. Intotdeauna ma indragostesc in metrou. Inevitabil, desi ii jur dragoste eterna, ziua urmatoare il insel cu altul. Nu ma pot abtine. E ca o placere interzisa. Si, nu pot nega ca ocazional imi fac ziua mai frumoasa. E dragut sa compui povesti despre el. Sa-l pictezi cum l-ai vrea. Sa iti imaginezi ca privirea aia frumoasa este pentru tine, ca se trezeste in fiecare dimineata cu imaginea ta in gand si ca nu ar schimba niciodata ceva din ceea ce esti. Snap out of it, girl! That will never happen.  Dar asta nu ma impiedica sa devin o adevarata artista. Cu fiecare ocazie pe care o am.

            Apoi, ma ridic de pe scaun, ma indrept delicata inspre usa, ignor faptul ca statia la care trebuia sa cobor  a trecut demult,ii arunc o ultima privire si ii promiti, in gand, ca nu il voi uita niciodata. Ies, imi incalc promisiunea si astepti linistita metroul din directia opusa.  

                Now, repeat as instructed above.